Printre macromicete, în afară de speciile comestibile ce pot fi folosite în alimentaţie, se mai cunosc şi numeroase alte ciuperci, care au diferite utilizări.
Astfel, din corpurile fructifere de la Polyporus officinalis se extrag principii active cu utilizări î farmacie. Pulberea de spori de la diferitele specii de Lycoperdon are proprietăţi antihemoragice.
Din carpoforii de Inonotus hispidus se extrag substanţe colorante pentru piei şi stofe (culoarea brună roşcată). De asemenea, din Laetiporus sulphureus se obţin substanţe colorante galbene, din specii de Russula, substanţe colorante roşii etc.
Din corpurile fructifere de Coprinus se poate prepara cerneală neagră, de calitate foarte bună.
Fragmente din carpofori de Trametes odorata sunt purtate de laponi în veşminte, ca parfum.
Multe specii de Polyoraceae, ca Fomes fomentarius, Phellinus igniarius au fost mult timp folosite pentru producerea de iască pentru aprinderea focului.
Din trama de la Fomes fomentarius, preparată în mod special, se pot confecţiona diferite obiecte, ca: pălării, şepci, genţi, broşe etc. Din trama de la Piptoporus betulinus se confecţionează curele de ascuţit brice.
Bureţii de iască, de dimensiuni mari, sunt folosiţi din ce în ce mai mult drept console în cabanele turistice.
În sfârşit, în ultima vreme, şi din corpurile fructifere ale ciupercilor mari au fost extrase substanţe cu proprietăţi antibiotice. Numărul macromicetelor producătoare de antibiotice este destul de mare; vom da doar câteva exemple. Astfel, din corpurile fructifere de Dtereum hirsutum - acidul hirsutinic; din Sparasis ramosa - sparasol; din Agrocybe dura - agrocibina; din Clitocybe gigfantea - clitocibina; din Rhodopaxillus nudus - acidul nudinic; din Lactarius deliciosus - lactario-violina; din Psalliota xanthoderma - psaliotina; din Piptoporus betulinus - acidul poliporenic; din Lenzites saepiaria - lenzitina ş.a.
Bibliografie: Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. Mic atlas, Editia a II-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.
Din carpoforii de Inonotus hispidus se extrag substanţe colorante pentru piei şi stofe (culoarea brună roşcată). De asemenea, din Laetiporus sulphureus se obţin substanţe colorante galbene, din specii de Russula, substanţe colorante roşii etc.
Din corpurile fructifere de Coprinus se poate prepara cerneală neagră, de calitate foarte bună.
Fragmente din carpofori de Trametes odorata sunt purtate de laponi în veşminte, ca parfum.
Multe specii de Polyoraceae, ca Fomes fomentarius, Phellinus igniarius au fost mult timp folosite pentru producerea de iască pentru aprinderea focului.
Din trama de la Fomes fomentarius, preparată în mod special, se pot confecţiona diferite obiecte, ca: pălării, şepci, genţi, broşe etc. Din trama de la Piptoporus betulinus se confecţionează curele de ascuţit brice.
Bureţii de iască, de dimensiuni mari, sunt folosiţi din ce în ce mai mult drept console în cabanele turistice.
În sfârşit, în ultima vreme, şi din corpurile fructifere ale ciupercilor mari au fost extrase substanţe cu proprietăţi antibiotice. Numărul macromicetelor producătoare de antibiotice este destul de mare; vom da doar câteva exemple. Astfel, din corpurile fructifere de Dtereum hirsutum - acidul hirsutinic; din Sparasis ramosa - sparasol; din Agrocybe dura - agrocibina; din Clitocybe gigfantea - clitocibina; din Rhodopaxillus nudus - acidul nudinic; din Lactarius deliciosus - lactario-violina; din Psalliota xanthoderma - psaliotina; din Piptoporus betulinus - acidul poliporenic; din Lenzites saepiaria - lenzitina ş.a.
Bibliografie: Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. Mic atlas, Editia a II-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.
aceasta fotografie este a mea
RăspundețiȘtergere