Translate

duminică, 9 martie 2014

GANODERMA (Ganoderma Lucidum)


 Ganoderma Lucidum este o specie de ciuperca populara in China si Japonia. Aceasta ciuperca creste si acum spontan in padurile de artar din zonele calde si umede. Conform descoperirilor arheologice, primele utilizari in scopuri medicinale ale ganodermei au mai mult de 4000 de ani vechime, pentru ca acum 2000 de ani sa fie pentru prima oara mentionate intr-un tratat de medicina chineza.
 In aceasta scriere, remediile sunt grupate in doua categorii: majore (cu actiune terapeutica intensa) si minore (cu actiune terapeutica mai slaba). Prima pe lista remediilor majore este chiar ganoderma, care in limba chineza este cunoscuta drept "Ling Zhi" (adica "izvorul puterii spiritului"), in timp ce in japoneza are denumirea, ceva mai cunoscuta, de "Reishi", iar in coreana se numeste "Yeongji". In cel mai vechi tratat de medicina chineza se spune despre ganoderma ca "are gustul amar, energia neutra si nici un fel de toxicitate. Este buna pentru energia Qi din zona capului, imbunatatind activitatea mentala.Consumata vreme indelungata va intineri corpul si nu il va lasa sa imbatraneasca niciodata".
Aceasta ciuperca este disponibila in mai multe culori, insa cea mai raspandita este ganoderma rosie. In medicina traditionala chineza, ganoderma este catalogata drept o planta superioara. Poarta si denumirea de "Regele miraculos al plantelor", sau "Ciuperca magica". Ganoderma se cultiva in special in China, Taiwan, Japonia si Coreea.
 Conține mai mult de 200 de substanțe active.
Este considerata ciupercă medicinală, deoarece ganoderma conține polizaharide, adenozine și triterpenoide, precum și germaniu organic, astfel că este un puternic imunostimulent, reduce colesterolul, tratează bolile de piele și întinerește tenul și organismul.  
Are un rol esențial în buna funcționare a organismului nostru, astfel că, reface funcțiile ficatului și pancreasului, ajută la funcționarea bună a glandelor renale, organismul va avea capacitatea de a se reface rapid și de a se vindeca, previne senilitatea și bolile asociate bătrâneții, previne alergiile și luptă împotriva cancerului cu succes. Mai mult decât atât, cercetările științifice au demonstrate că ganoderma tratează cancerul și oprește metastaza, elimină durerile cauzate de cancer și sporește eficiența medicamentelor anticanceroase.
 Ce trateaza Ganoderma:

  Nu degeaba ganoderma este denumită ciuperca minune, deoarece are multiple întrebuințări și numeroase efecte pozitive asupra organismului. Așadar, fiind un medicament natural fără efecte secundare (doar în cazul consumului prelungit de ganodermă și fără avizul și sfatul vreunui medic s-au semnalat amețeli, dureri de cap și de stomac sau diaree), ganoderma are o arie largă de acoperire și tratează un spectru larg de boli. La începutul curei cu ganodermă, în prima săptămână, aceasta depistează bolile ce atacă organismul și a toxinelor prezente în corp. Apoi, ganoderma începe să acționeze eliminând toxinele și purificând organismul. Ganoderma este ideală pentru eliminarea excesului de acid uric și lactic, astfel că, va elimina toxinele din corp și grăsimile provocate de colesterol. După ce s-a produs detoxifierea organismului, ganoderma acționează pentru a regla starea de bine din organism și acționează pentru fortifierea, reîntinerirea și menținerea unui nivel optim de funcționare al organismului.
 Ganoderma vindecă complet durerile de cap și umeri cauzate de hipertensiune, ajutând la îmbunătățirea presiunii și circulației sangvine, astfel că, această ciupercă minune micșorează atât presiunea sistolică cât și pe cea diastolică.
 Ganoderma trebuie consumată de cardiaci deoarece tratează bolile de inimă, obstrucțiile vasculare cerebrale, previne infarctul miocardic, apoplexia cerebrală și anghina pectorală.
 Cu ajutorul ganodermei puteți trata bolile de ficat și de pancreas, determinând revenirea funcțiilor acestor organe la normal și obținerea unor efecte pozitive, precum și bolile digestive. Ulcerul gastric și duodenal sau gastrita pot fi ușor tratate cu ajutorul ganodermei. Pacienții care suferă de ulcer și și-au pierdut pofta de mâncare, se simt slăbiți, au dureri mari, pot urma un tratament cu ganodermă pentru a vedea îmbunătățiri semnificative.
 Mai mult decât atât, ganoderma tratează reumatismul, bolile renale, diabetul și bolile de piele, precum și durerile asociate menopauzei și menstruației. Puteți consuma ganodermă și dacă vă simțiți stresat, obosit, dacă țineți un regim de slăbire sau dacă aveți greutăți în a vă concentra sau chiar pierderi de memorie.
 Dar, poate cea mai importantă funcție a ganodermei este aceea că previne, tratează și chiar vindecă cancerul. Ganoderma conține polizaharide și Germanium, substanțe anticancerigene care fortifică sistemul imunitar și opresc metastaza cancerului, dar și previn apariția acestei boli. De asemenea, ganoderma elimină formațiunile canceroase, ușurează durerile insuportabile ale pacienților ce se află în fază terminală, și tratează toate tipurile de cancer, precum cel mamar, esofagian, intestinal, de colon, uterin… În concomitență cu consumul de ganodermă, se recomandă un stil de viață și un regim alimentar echilibrat, lipsit de stres și alți factori nocivi precum tutunul, alcoolul sau cafeaua consumate în cantități mari. Ganoderma este un tratament naturist care merită încercat. Toate persoanele pot consuma ganoderma, de la copii ce au depășit vârsta de 10 ani, până la adulți, bătrâni sau femei însărcinate. 
Ganoderma ajută în mod considerabil în vindecarea următoarelor boli şi afecţiuni: 
1. CANCER: Consumată preventiv, Ganoderma ajută la reducerea riscului apariţiei cancerului sau în cazul în care această boală s-a declanşat, este una dintre armele cele mai eficiente în distrugerea celulelor cancerigene. Ganoderma conţine mai mult de 154 de tipuri de antioxidanţi ce au efecte uimitoare asupra tratării acestei boli.
2. BOLI CARDIACE: Ciuperca Ganoderma ajută la prevenirea bolilor cardiace şi a atacului cerebral. Are efecte de echilibrare a presiunii arteriale, de îmbunătăţire a circulaţiei, de scădere a nivelelor de grăsime din sânge şi de evitare a arterosclerozei deoarece conţine adenozină şi triterpenoide naturale.
3. REMEDIUANTI-ÎMBĂTRÂNIRE: Ganoderma conţine o mare cantitate de antioxidanţi precum polifenoli, flavonoide, vitamina C, etc. care luptă împotriva radicalilor liberi, iar germaniul organic ajută la oxigenarea celulară, ceea ce determină combaterea efectelor îmbătrânirii şi asigură longevitatea organismului.. 
4. PIERDERE ÎN GREUTATE: Ganoderma ajută corpul să piardă în greutate, arde depozitele de grăsimi şi este un stimulent natural al metabolismului datorită sinergiei compuşilor săi. 
5. ENERGIZARE: Ganoderma îmbunătăţeşte nivelele de energie atât a corpului cât şi a minţii deoarece germaniul organic conţinut de ciupercă ajută la o oxigenare mai bună a celulelor, crescând nivelul global de energie al organismului. 
6. REGENERAREA PIELII: Antioxidanţii conţinuţi de Ganoderma protejează pielea efectele dăunătoare ale radicalilor liberi care cauzează apariţia ridurilor şi îmbătrânirea prematură a pielii. Ganoderma ajută de asemenea în cazul apariţiei cancerului de piele.
7. ARTRITĂ: Ciuperca Ganoderma ajută la prevenirea, reducerea riscului şi combaterea artritei reumatoide datorită sinergiei triterpenoidelor, germaniului organic şi a imunomodulatoarelor care permite controlul inflamaţiilor şi echilibrarea sistemului imunitar. 
8. SISTEMUL OSOS: Datorită prezenţei calciului şi a vitaminei D, pe lângă compuşii care ajută la absorbţia calciului se îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului osos, iar consumul zilnic de Ganoderma ajută la menţinerea densităţii osoase. 
9. COLESTEROL: Ganoderma ajută la reducerea nivelului de colesterol şi îmbunătăţeşte de asemenea proporţia dintre colesterolul bun (HDL) şi cel rău (LDL), reducând nivelul colesterolului rău datorită prezenţei triterpenoidelor şi a adenozinei.
10. OBEZITATE: Ganoderma ajută la prevenirea obezităţii şi la reglarea nivelului de glucoză din sânge. Este foarte puţin probabil ca persoanele care au o dietă sănătoasă, fac exerciţii fizice în mod regulat şi consumă ciuperca ganoderma să devină obezi.
11. DIABET: Ganoderma îmbunătăţeşte metabolismul şi previn apariţia creşterilor bruşte a nivelului de zahăr din sânge, echilibrând metabolismul general al organismului.
12. REGLEAZĂ NIVELUL DE ZAHĂR DIN SÂNGE: Zahărul din sânge tinde să crească odată cu vârsta, însă polifenolii şi polizaharidele conţinute de ciuperca ajută la reducerea nivelului de zahăr din sânge.
13. REGLEAZĂ PRESIUNEA SANGUINĂ: Ganoderma ajută la reducerea presiunii sanguine datorită purificării sângelui şi elasticizării arterelor şi a vaselor de sânge. 
14. GASTRITĂ: Datorită compuşilor extraordinari pe care îi conţine ganoderma, aceştia luptă în mod eficient împotriva Helicobacter Pylori, bacteria care inflamează mucoasă intestinală şi duodenul. Mai mult chiar, celulele stomacului funcţionează mai bine datorită sinergiei compuşilor care controlează secreţia de acid gastric.
15. CONSTIPAŢIE: Datorită cantităţii mari de cantidad de fibre nesolubile precum hemiceluloza conţinută de ganoderma, colonul funcţionează în mod adecvat. Aceste fibre îmbunătăţesc funcţiile digestive şi permite eliminarea toxinelor şi a compuşilor dăunători pentru corp. 
16. ALZHEIMER: Ganoderma ajută în mod eficient la îmbunătăţirea memoriei şi cu toate că încă nu se cunoaşte un tratament pentru vindecarea maladiei Alzheimer, ciuperca ganoderma ajută la încetinirea procesului de reducere a acetilcolinei din creier, care este cauza apariţiei acestei maladii.
17. PARKINSON: Antioxidanţii conţinuţi de ganoderma ajută la prevenirea distrugerii celulor creiurului, care este una din cauzele apariţiei bolii Parkinson. Dacă se consumă ganoderma în mod regulat, este foarte puţin probabil ca această boală să apară.
18. DEPENDENŢE: Prin efectul sinergic al compuşilor precum germaniul organic şi al antioxidanţilor, se îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului nervos, consumul de ganoderma fiind de un real folos în controlarea şi stoparea dependeţelor nocive pentru organism.
19. MIGRENE: Compuşii care relaxează sistemul nervos, împreună cu triterpenoidele care controlează apariţia durerilor şi a inflamaţiilor, ajută la controlarea şi combaterea, într-un mod foarte eficient a migrenelor şi cefaleelor. 
20. BOLI HEPATICE: Datorită proprietăţilor sale antifibrotice şi imunologice, ciuperca ganoderma, prin sinergia compuşilor săi, acţionează în mod eficient asupra ficatului, ajutând la prevenirea unei proaste funcţionări a acestui organ extrem de important.
21. BOLI RENALE: Studii ştinţifice realizate în Japonia demonstrează că ciuperca ganoderma are un efect puternic asupra îmbunătăţirii funcţiei rinichilor. Atât în cazul nefirtei cât şi a insuficienţei renale s-a demonstrat că sinergia compuşilor din ganoderma controlează şi combate problemele de acest tip.  
22. TOXINFECŢII ALIMENTARE: Polizaharidă numită Lentinan care se găseşte în ciuperca ganoderma poate ajuta corpul să distrugă bacteriile care cauzează toxinfecţiile alimentare şi de asemenea distruge toxinele produse de aceste bacterii. 
23. IMUNITATE: Polifenolii, flavonoidele, Beta glucanul şi în principal Lentinanul care se găsesc în compziţia ciupercii ganoderma ajută la stimularea sistemului imunitar, întărin organismul în lupta sa contra infecţiilor.
24. GRIPĂ ŞI RĂCEALĂ: Consumul regulat al ciupercii ganoderma ajută la evitarea gripei şi a răcelilor, datorită sinergiei compuşilor săi care îmbunătăţesc în mod considerabil sistemul imunitar.
25. ASTM: Proprietăţile antiinflamatorii ale triterpenoidelor şi ale germaniului permit relaxarea muşchilor care susţin tuburile bronhiale, reducând severitatea episoadelor de astm. Pe lângă efectul imunomodulator al compuşilor din ganoderma, se evită de asemenea apariţia stărilor de agitaţie.
26. HERPES ŞI ALTE VIRUSURI: Ciuperca ganoderma, datorită compuşilor săi care întăresc sistemul imunitar şi a germaniului care creşte producţia de interferon este de un real folos atât în prevenirea cât şi în tratarea herpesului şi a altor virusuri precum tipurile de hepatită, papiloma, HIV, etc.  
27. ALERGII: Prezenţa triterpenoidelor precum a acidului ganoderic are efecte antihistaminice care diminuează alergiile. Atunci când există alergii, trebuie luat în considerare un consum regulat al ciupercii ganoderma. 
28. BOLI AUTOIMUNE: Datorită efectului Lentinanului şi a altor polizaharide precum beta-glucan se regularizează funcţia sistemului nostru imunitar, combătând astfel bolile precum psoriazis, vitiligo, lupus, artrită, etc.
29. HIV (SIDA): Cercetătorii din Japonia au demonstrat că lentinanul din ciuperca ganoderma îmbunătăţeşte în mod remarcabil sistemul imunitar şi ajută la reducerea atacului virusului HIV asupra celulelor sănătoase ale sistemului imunitar, ceea ce are ca efect faptul că consumul de ganoderma poate ajuta la stoparea virusului HIV.
30. STRES: Efectele combinate ale compuşilor ganodermei permit relaxarea sistemului nervos şi ajută la reducerea stresului şi a anxietăţii, care constituie principalii factori de risc ai bolilor lumii moderne. 
 Precautii si contraindicatii :
Datorita controverselor nascute pe marginea toxicitatii sale, aceasta ciuperca medicinala a fost testata clinic in mai multe spitale din China, iar ca urmare acestui studiu amplu, facut in anul 2005, a fost catalogata ca fiind practic lipsita de efecte secundare. Totusi, ganoderma trebuie administrata cu prudenta, in doze mici (un sfert de comprimat pe zi, in primele 3 zile de tratament) la pacientii cu alergie la antibiotice sau cu alergie la mucegai. De asemenea, ganoderma nu va fi administrata celor care iau medicatie care sa favorizeze coagularea sangelui (administrata, de exemplu, pacientilor cu hemofilie), deoarece are efecte antiagregante plachetare.
Pentru a obtine rezultatele terapeutice prezentate in acest articol este necesar sa fie folosite comprimate cu aceasta ciuperca medicinala corect preparate si dozate. Pe piata noastra, din pacate, exista multe preparate din import, care fie ca nu respecta doza terapeutica, fie folosesc pulberi de ganoderma (unele pentru uz alimentar si nu medicinal, cele doua fiind foarte diferite) in locul extractului, care este mult mai usor de asimilat si de utilizat de catre organism.Sunt recomande comprimatele "Ganoderma" si "Ganodermax", produse de firma romaneasca "Dacia Plant", care sunt preparate cu extract de Ganoderma lucidum foarte bogat in polizaharide (o concentratie de minimum 20%!) si cu care s-au obtinut rezultate excelente in tratament si au un prêt mult mai accesibil.

Informatii preluate de pe:
http://www.dr-catalin-luca.ro
http://arborele-vietii.blogspot.ro/2010/02/ciuperca-ganoderma-ciuperca-nemuririi.html http://sanatate.acasa.ro/naturist-8/ganoderma-ciuperca-medicinala-minune

sâmbătă, 8 martie 2014

COAMA LEULUI (Hericium Erinaceus)




Coama leului (Hericium erinaceus sau Ciuperca arici) este o specie de ciupercă de descompunere (saprofită) ce descompune în același timp atat lignina cât și celuloza din materialul lemnos și crează așa zisa "putrezire albă". Este o ciupercă care nu crește în gruprui mari sau ramificate în schimb își dezvoltă forarte mult "coama"; o vom găsi cu precădere pe trunchiuri de fag în descompunere, dar o vom întîlni si pe stejar și este relativ ușor de cultivat. Este o ciuperca rară (ajunge la maturitate in lunile septembrie-noiembrie) la noi in țară, motiv pentru care este printre speciile protejate.
  Ciuperca Coama leului crește pe tot întinsul globului, deși este originară din China, nu are un loc anume unde se dezvoltă, dar are nevoie de condiții oarecum speciale. Coama Leului crește pe copaci precum stejarii, frasinii, arțarii, fagii sau nucii, însă este foarte greu de observat datorită formei acesteia. Chinezii au început să o cultive în urmă cu jumătate de secol, apoi japonezii au adoptat și ei cultivarea acestei ciuperci, ca, în cele din urmă, oameni de pe toată suprafața Pământului să o cultive. În ceea ce privește substanțele active pe care le conține, ciuperca Coama leului conține substanțe deosebit de importante pentru organismul uman, precum zinc, fier, potasiu, fosfor, sodiu, germaniu, vitamina D, aminoacizi esențiali, niacină, botină, riboflavină, polizaharide și peptide. Coama leului conține de asemenea și fitosterine, substanțe ce au capacitatea de a regla nivelul colesterolului din sânge, și compuși vegetali ce atenuează efectul cancerigen. Mai mult decât atât, este printre puținele ciuperci indicate în afecțiuni ale sistemului nervos datorită conținutului de Erinacin H, un compus ce stimulează creșterea și regenerarea celulelor nervoase. Ciuperca Coama Leului are și o formă deosebită, este de culoare albă și are o consistență minunată, cărnoasă, ce este prevăzută cu o codiță și cu țepi lungi de peste un centimetru în lungime. Când ajunge la maturitate, însă, este mult mai ușor de identificat datorită acelor țepi ce atârnă în jos, aranjați în rânduri.

 Ce beneficii aduce Coama Leului organismului uman?
Este o ciuperca comestibila, dar considerata si o ciuperca medicinala, utilizata in medicina traditionala chineza pentru consolidarea celor cinci organe interne de baza : rinichi, ficat, splina, inima , stomac si in tratamentul catorva tipuri de cancer (stomac, duoden, intestin, esofag, piele).
La fel ca și Ganoderma, Maitake și Shiitake, această ciupercă, Coama leului este deosebit de importantă în tratarea cancerului. Coama leului aduce beneficii din cele mai diverse pentru organismul uman. În primul rând, bolnavii de cancer au observat îmbunătățiri după ce au urmat o cură cu această ciupercă. Coama leului poate fi folosită și în tratarea afecțiunilor aparatului digestiv, astfel că tratează gastrita cronică, ulcerul gastric și duodenal, fiind foarte indicată și în cazul cancerului de esofag. Coama leului are efect nu numai antitumoral ci este și un antiinflamator excelent, ajutând la regenerarea mielinei și mai mult decât atât, ameliorează stările de depresie, dând o stare de bine nu numai la nivel fizic ci și psihic consumatorului, deoarece este și un neuroprotector excelent, calmând și atacurile de panică și insomnia, dar și deficitul de atenție și tulburările de concentrare. Ciuperca Coama leului, așa cum menționam în paragraful de mai sus, reglează nivelul de colesterol din sânge, îmbunătățind circulația sangvină. Ca și în cazul celorlalte ciuperci originare din Extremul Orient, și Coama leului are efect imunostimulator, întârind sistemul imunitar în lupta cu bolile. Bolnavii de cancer de stomac, de piele, de intestine, de esofag, cancerul hepatic și de duoden au fost foarte mulțumiți în urma unei cure cu ciuperca Coama leului, și produsele derivate din aceasta. S-au observat ameliorări semnificative, și, în combinație cu tratamentul alopat, chiar însănătoșiri complete. Afecțiunile tractului digestiv precum și afecțiunile intestinale sunt ameliorate prin folosirea acestei ciuperci, Coama leului, iar arsurile stomacale, boala Chron, refluxul gastrointestinal dar și hemoroizii, o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită în societatea contemporană datorită stresului și alimentației necorespunzătoare, sunt doar câteva afecțiuni la care tratamentul cu Coama leului a dat rezultate excelente, protejând, în același timp și flora intestinală. Ciuperca Coama leului are proprietăți de recuperare în cazul unor boli precum Parkinson, Alzheimer, scleroza multiplă, demența și distrofia musculară. Datorită efectelor sale binefăcătoare asupra organismului uman, și anume tratarea unor boli deosebit de grave, această ciupercă, Coama leului, intră în categoria ciupercilor medicinale. 
Atenționări la consumul ciuperci Coama leului
  Nu au fost semnalate efecte secundare în cazul terapiei cu ciuperca Coama leului, însă este foarte bine să fiți extrem de precauți, să consultați un medic specialist înainte de a începe o cură cu Coama leului. Această ciupercă nu se adresează copiilor, femeilor însărcinate și celor care alăptează, precum și persoanelor cu alergie la ciuperci.

 INFORMATII PRELUATE: 
-  http://www.ciupercimedicinale.com
- http://www.dr-catalin-luca.ro/site
- http://ciupercomania.blogspot.com

TOXICITATEA CIUPERCILOR


Ciuperci otrăvitoare
     Toxicitatea ciupercilor se datorează conţinutului lor în diferiţi alcaloizi.
     Simptomele intoxicaţiilor cu ciuperci sau sindroamele sunt de mai multe feluri. Uneori, intoxicaţiile cu ciuperci sunt mortale, alteori, ciupercile produc numai intoxicaţii ale sistemului nervos sau intoxicaţii gastrointestinale.

Otrăviri Mortale

  - Sindromul faloidian, cauzat prin consumul de Amanita phalloides, A. verna ş,i A. virosa provoacă 90% din otrăvirile mortale cu ciuperci. Efectele otrăvirii apar la 8-12 ore după ingestie şi încep prin dureri stomacale, frisoane, vomă şi diaree. Se constată şi tulburări nervoase, care alternează cu perioade de acalmie. Apoi apar sincope, răcirea extremităţilor corpului, slăbirea pulsului. Moartea survine după 24 ore sau 5-6 zile, dupăcantitatea de ciuperci consumate şi după rezistenţa individului. În cazurile mai puţin grave, bolnavul se restabileşte treptat, dar păstrează mult timp simptomele de boală, uneori toată viaţa.
     Toxicitatea acestor ciuperci se datoreşte mai multor compuşi toxici, printre care falina sau amanita-hemolizina (substanţă hemolitică), amanitina şi faloidina.

Intoxicaţii ale sistemului nervos

     - Sindromul muscarian este cauzat prin consumul de Amanita muscaria. În acest caz, simptomele otrăvirii apar brusc, la 1 până la 3 ore după ingestie. Se constată tulburări gastrointestinale, care duc la evacuarea rapidă a o parte din ciupercile ingerate, dar în general acestea sunt urmate de tulburări nervoase, delir (delir muscarian), vesel sau furios, halucinaţii. Intoxicaţiile cu această ciupercă nu sunt mortale.
     Substanţele toxice din această ciupercă sunt: muscarina, muscaridina, micoatropina şi micotoxina.
     - Sindromul panterian provocat de Amanita pantherina este asemănător cu cel descris la A. muscaria, dar mai grav, deoarece se pot constata şi cazuri mortale. În afară de această specie, intoxicaţii cu aceleaşi simptome produc şi alte specii de Amanita, care nu au pigment roşu.
     - Sindromul sudorian este produs de numeroase specii ale genului Inocybe: I. brunnea, I. fastigiata, mai ales I. patouillardii, precum şi unele specii de Clitocybe. Se manifestă printr-o transpiraţie abundentă, salivaţie, diaree şi încetinirea pulsului.
     - Sindromul narcotidian este dat de consumul speciilor de Panaeolus. Simptomul caracteristic este un efect narcotic, beţie, tremurături şi o amnezie momentană. În anumite doze produce efecte halucinante.

Intoxicaţii Gastrointestinale

     Aceste intoxicaţii violente, dar trecătoare, pot fi cauzate de următoarele macromicete: Rhodophyllus lividus, Tricholoma tigrinum, Omphalotus olearius, Psalliota xanthoderma, Hebeloma crustuliniforme, Collybia fusipes ş.a.; Clavaria formosa are acşiune purgativă foarte violentă. Diferite specii de Lactarius, Russula, acre, pot de asemenea să provoace tulburări gastrointestinale.
     Acestea sunt principalele tipuri de intoxicaţii provocate de ciuperci. În literatura de specialitate se mai menţionează şi alte feluri de intoxicaţii cum ar fi sindromul giromitrian (cauzat de Gyromitra esculata), sindromul helvelian (Helvella, Morchella, consumate crude), intoxicaţii ale căilor respiratorii, cauzate de inhalarea bruscă a sporilor de la unele Gasteromycete etc., 



BIBLIOGRAFIE: Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. Mic atlas, Editia a II-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

ALTE UTILIZARI ALE CIUPERCILOR

Printre macromicete, în afară de speciile comestibile ce pot fi folosite în alimentaţie, se mai cunosc şi numeroase alte ciuperci, care au diferite utilizări.
     Astfel, din corpurile fructifere de la Polyporus officinalis se extrag principii active cu utilizări î farmacie. Pulberea de spori de la diferitele specii de Lycoperdon are proprietăţi antihemoragice.
     Din carpoforii de Inonotus hispidus se extrag substanţe colorante pentru piei şi stofe (culoarea brună roşcată). De asemenea, din Laetiporus sulphureus se obţin substanţe colorante galbene, din specii de Russula, substanţe colorante roşii etc.
     Din corpurile fructifere de Coprinus se poate prepara cerneală neagră, de calitate foarte bună.
     Fragmente din carpofori de Trametes odorata sunt purtate de laponi în veşminte, ca parfum.
     Multe specii de Polyoraceae, ca Fomes fomentarius, Phellinus igniarius au fost mult timp folosite pentru producerea de iască pentru aprinderea focului.
     Din trama de la Fomes fomentarius, preparată în mod special, se pot confecţiona diferite obiecte, ca: pălării, şepci, genţi, broşe etc. Din trama de la Piptoporus betulinus se confecţionează curele de ascuţit brice.
     Bureţii de iască, de dimensiuni mari, sunt folosiţi din ce în ce mai mult drept console în cabanele turistice.
     În sfârşit, în ultima vreme, şi din corpurile fructifere ale ciupercilor mari au fost extrase substanţe cu proprietăţi antibiotice. Numărul macromicetelor producătoare de antibiotice este destul de mare; vom da doar câteva exemple. Astfel, din corpurile fructifere de Dtereum hirsutum - acidul hirsutinic; din Sparasis ramosa - sparasol; din Agrocybe dura - agrocibina; din Clitocybe gigfantea - clitocibina; din Rhodopaxillus nudus - acidul nudinic; din Lactarius deliciosus - lactario-violina; din Psalliota xanthoderma - psaliotina; din Piptoporus betulinus - acidul poliporenic; din Lenzites saepiaria - lenzitina ş.a.

 Bibliografie: Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. Mic atlas, Editia a II-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

VALOAREA ALIMENTARA A CIUPERCILOR


     În general, valoarea unui aliment depinde de compoziţia chimică a acestuia şi de digestibilitatea elementelor pe care le conţine.
     Compoziţia chimică a ciupercilor diferă desigur cu specia, iar în cadrul aceleiaşi specii, cu stadiul de dezvoltare, cu diferitele părţi ale carpoforului (pălărie, picior), precum şi cu substratul nutritiv pe care se dezvoltă ciuperca.
   
 În general, ciupercile conţin:
     - apă, în proporţie de 82-92%. Ciupercile proaspete sunt mai bogate în apă; prin uscare pierd apa, îşi reduc volumul şi greutatea;
    - substanţe minerale: săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu etc., de lq 0,5-1,5%;
    - substanţe organice:
    - diferite zaharuri: 1-3% - manită, glucoză, trehaloză, glicogen şi celuloză
    - substanţe azotoase: 2-4%, conţnând o cantitate destul de mare de proteine;
     -grăsimi - în cantitate destul de redusă - 1% lecitină
     -vitamina A sub formă de caroten, vitamina B2;
     -acizi organici: malic, citric, tartric;
    - în unele ciuperci se găsesc substanţe tanante, uleiuri eterice ş.a.

     Din cele arătate rezultă că ciupewrcile constituie un aliment complet, cu o valoare nutritivă destul de mare.
    Se recomandă ca ciupercile să fie consumate în stadiu tânăr şi imediat după recoltare, deoarece conţin substanţe uşor alterabile, care în cursul descompunerii lor pot da naştere la compuşi toxici.
     Înainte de pregătire trebuie să fie bine curăţate de pămân, nisip şi bine spălate; la multe specii piciorul, fiind dur sau coriaceu, se îndepărtează.
     Sunt unele sapecii, ca Gyromitra esculenta, care trebuie fierte în apă (apa se aruncă) şi după aceea pot fi consumate.
     Ciupercile se pot consuma proaspete sau conservate: uscate, murate sau marinate.

Bibliografie: Eugenia Eliade, Mihai Toma, Ciuperci. Mic atlas, Editia a II-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

SPECII DE CIUPERCI



from:http://www.scatiii.com/mic_atlas_micologic/specii.php
NR. FAMILIA DENUMIREA STIINTIFICA SINONIME
DENUMIREA POPULARA

001MORCHELLACEAEMorchella esculenta-sbârciog, ciuciuleţi, ciuciulete, pupi.
002MORCHELLACEAEMorchella conica-sbârciog.
003MORCHELLACEAEPtychoverpa bohemicaVerpa bhoemica, V. bispora, Morchella gigaspora-
004HELVELLACEAEGyromitra esculenta-sbârciogi graşi, ciuciuleţi, sbârciogi.
005HELVELLACEAEGyromitra infulaPhysomitra infula-
006HELVELLACEAEHelvella crispaHelvella leucophaea-
007HELVELLACEAELeptopodia elasticaHelvella elastica-
008HELVELLACEAEAcetabula vulgaris--
009HUMARIACEAEAleuria vesiculosaPeziza vesiculosa-
010HUMARIACEAEAleuria aurantiaPeziza aurantiaurechiuşă, urechiuşi, urechea babei
011SARCOSCYPHACEAESarcoscypha coccineaPeziza coccineaurechiuşă, urechea babei, ochiul caprei
012PEZIZACEAEOtidea onotica--
013PEZIZACEAESarcosphaera crassaSarcosphaera coronaria, S. eximia-
014GEOGLOSSACEAESpathularia flavidaSpathularia clavata-
015GEOGLOSSACEAEMitrula abietisMitrula cuculata-
016GEOGLOSSACEAECudonia circinansLeotia circinans-
017XYLARIACEAEXylosphaera polymorphaSphaeria polymorpha, Xylaria polymorpha-
018XYLARIACEAEXylosphaera hypoxylonClavaria hypoxylon, xylaria hypoxylon-
019TUBERACEAETuber aestivum-trufa de vară, trufa văratică
020TUBERACEAETuber melanosporum-trufe, trufa neagră, trufa de iarnă
021THELEPHORACEAEHymenochaete rubiginosa--
022THELEPHORACEAEStereum hirsutum-brâncă
023MERULIACEAEMerulius lacrymansGyrophana lacrymansburetele de casă, ciuperca de pivniţă
024HYDNACEAEHydnum repandum-burete ţepos, flocoşel, buretele spinos
025HYDNACEAESarcodon imbricatusHydnum imbricatumporcan, buretele uliului, burete solzos, buretele cerbilor, barba ţapului, ciuperca de pâ
026HYDNACEAEHericium coralloidesHydnum coralloides, Dryodon coralloides-
027POLYPORACEAELaetiporus sulphureusGrifola suphurea, Polyporus sulphureusiască galbenă a foioaselor, babiţa norocului.
028POLYPORACEAEPiptoporus betulinusPolyporus betulinusiasca mesteacănului, văcălie de mesteacăn, bureţi de mesteacăn.
029POLYPORACEAEFomes fomentarius-iască, văcălie, iasca fagului, copita calului, babiţă, burete de iască, copită, văcălie de fag
030POLYPORACEAEFomitopsis pinicolaFomes marginatus, Ungulina marginataiască de cioată a răşinoaselor.
031POLYPORACEAEInonotus hispidusPolyporus hispidus, Xanthochrous hispidus-
032POLYPORACEAEPhellinus igniariusFomes igniarius, Polyporus igniariusvăcălie, copită, iască.
033POLYPORACEAEPhellinus robustusFomes robustus, Polyporus robustusiasca bradului.
034POLYPORACEAEGanoderma applanatumFomes applanatusiască, văcălie.
035POLYPORACEAEGanoderma lucidumFomes luciduslinguriţa zânei, lingura zânei
036POLYPORACEAEPolyporus squamosusPolyporellus squamosusciupercă păstrăv, burete păstrăv, buretele nucului, păstrăv de nuc, păstrăv, urechea nucului.
037POLYPORACEAECoriolus versicolorTrametes versicolor, Polystictus versicoloriasca de cioată a foioaselor
038POLYPORACEAECoriolus hirsutusTrametes hirsuta, Polystictus hirsutus-
039POLYPORACEAEHirschioporus abietinusTrametes abietina-
040POLYPORACEAEPicnoporus cinnabarinusTrametes cinnabarina-
041POLYPORACEAEPolypilus umbellatusGrifola umbellata, Polyporus umbellatus, P. ramosissimusbureţi iepureşti.
042POLYPORACEAEDaedalea quercinaTrametes quercinaiasca de cioată a stejarilor.
043POLYPORACEAEGloeophyllum abietinumLenzites abietina-
044POLYPORACEAEScutiger ovinusCaloporus ovinus, Polyporus ovinusburetele oilor
045FISTULINACEAEFistulina hepatica-limba boului, păstrăv roşu de stejar, bureţi de stejar
046CLAVARIACEAEClavariadelphus pistillarisClavaria pistillaris, C. spathulata-
047CLAVARIACEAESparassis crispaS. ramosacreasta cocoşului, creţişoare, creţuşca.
048CLAVARIACEAERamaria botrytisClavaria botrytisrămurele, opintici, bureţii veveriţei, togmăgel, burete de conopidă, barba caprei, creasta cocoşului, mărgean, creţişoară, bureţi creţi, meloşel,
049CLAVARIACEAERamaria formosaClavaria formosa, Clavariella formosameloşel, barba caprei, togmăgel.
050CLAVARIACEAERamaria flavaClavaria flava, C. luteabarba caprei, meloşel, burete creţ, rămurele, creţişoară, togmăgei, creasta cocoşului, laba mâţei, buretele calului, laba ursului, opintici.
051CANTHARELLACEAECantharellus cibariusCantharellus vulgaris, Craterellus cibariusbureţi gălbiori, bureţi galbeni, ciuciuleţi gălbiori, gălbenele, unghia caprei, ciureţi, ciga mică, urechiuşe, gălbiori.
052CANTHARELLACEAECraterellus cornucopioidesCantharellus cornucopioidestrâmbiţa piticilor, trâmbiţa morţilor, cornul abundenţei.
053PLEUROTACEAEPleurotus ostreatus-păstrăv, păstrăv de fag, burete negru, găinuşa pădurii, păstrag, păstrăvul cerului.
054PLEUROTACEAEPanus tigrinusLentinus tigrinus-
055PLEUROTACEAEPanus rudisPleurotus rudis-
056PLEUROTACEAESchizophyllum communeS. alneum-
057HYGROPHORACEAEHygrocybe coccineaHygrophorus coccineus-
058HYGROPHORACEAEHygrocybe conica--
059TRICHOLOMATACEAELaccaria laccataClitocybe laccata-
060TRICHOLOMATACEAEOmphalotus oleariusPleurotus olearius-
061TRICHOLOMATACEAEClitocybe infundibuliformis--
062TRICHOLOMATACEAEClitocybe odora--
063TRICHOLOMATACEAEClitocybe geotropa--
064TRICHOLOMATACEAELepista nudaRhodopaxillus nudus, Tricholoma nudum-
065TRICHOLOMATACEAETricholomopsis platyphyllaCollybia platyphylla, C. grammocephala-
066TRICHOLOMATACEAETricholomopsis rutilansTricholoma rutilans-
067TRICHOLOMATACEAECalocybe gambosaTricholoma georgiinicorete, burete de mai
068TRICHOLOMATACEAELyophyllum decastesTricholoma aggregatum-
069TRICHOLOMATACEAETricholoma tereum--
070TRICHOLOMATACEAETricholoma sulphureum--
071TRICHOLOMATACEAEArmillaria melleaClitocybe mellea, Armillariella melleaghebe, opintici, halimaş, ghebe de rădăcină.
072TRICHOLOMATACEAELentinellus cochleatusLentinus cochleatus-
073TRICHOLOMATACEAECollybia fusipes--
074TRICHOLOMATACEAEFlammulina velutipesCollybia velutipesghebe tomnatice
075TRICHOLOMATACEAEMarasmius oreades-ciocârle, bureţi de pajişte, bureţi de rouă.
076TRICHOLOMATACEAEMicrophale perforansMarasmius perforans-
077TRICHOLOMATACEAEMarasmius alliaceus-usturoiaşi
078TRICHOLOMATACEAEMycena pura--
079TRICHOLOMATACEAEMycena galericulata--
080AMANITACEAEVolvariella bombycinaVolvaria bombycina-
081AMANITACEAEPluteus cervinus-popinci, buretele cerbilor
082AMANITACEAEAmanita caesarea-crăiţe, roiniţă, crăinţ, burete domnesc.
083AMANITACEAEAmanita citrina--
084AMANITACEAEAmaniata muscaria-muscariţă, bureţi pestriţi, pălăria şarpelui, burete şerpesc, burete de gâze, muscarin.
085AMANITACEAEAmanita pantherina-burete pestriţ, burete bulbos
086AMANITACEAEAmanita phalloides-ciuperca albă, buretele viperei
087AMANITACEAEAmanita rubescens--
088AMANITACEAEAmanita vaginataAmanitopsis vaginata Roze-
089AGARICACEAEMacrolepiota proceraLepiota proceraburete şerpesc, pălăria şarpelui
090AGARICACEAEMacrolepiota rhacodesLepiota rhacodes-
091AGARICACEAEAgaricus arvensisPsalliota arvensisciuperca de câmp, ciupercă.
092AGARICACEAEAgaricus campestris-ciuperca albă, ciuperca de gunoi, ciuperca de bălegar, ciupercă, nane.
093AGARICACEAEAgaricus pratensisPsalliota pratensis-
094AGARICACEAEAgaricus silvaticusPsalliota silvatica-
095AGARICACEAEAgaricus xanthodermusPsalliota xanthoderma-
096AGARICACEAELeucoagaricus excoriatusLepiota excoriata-
097AGARICACEAEPhaeolepiota aureaCystoderma aureum, Pholiota aurea-
098AGARICACEAELepiota clypeolaria--
099AGARICACEAELepiota cristata--
100COPRINACEAECoprinus astramentarius-popenchi
101COPRINACEAECoprinus comatusC. porcellanusbureţi popenchi, căciula şarpelui.
102COPRINACEAECoprinus micaceus--
103COPRINACEAEPsathyrella hydrophyllumHypholoma hydrophyllum, H. appendiculatum-
104BOLBITIACEAEAgrocybe duraPholiota dura-
105BOLBITIACEAEAgrocybe praecoxPholiota praecox-
106STROPHARIACEAEPholiota squarrosaAgaricus squarrosus, dryophyla squarrosa-
107STROPHARIACEAEKuehneromyces mutabilisPholiota mutabilis-
108STROPHARIACEAENaematoloma fasciculareHypholoma fasciculare, Geophila fascicularis-
109STROPHARIACEAEStropharia aeruginosaStropharia viridula-
110CORTINARIACEAECortinarius cinnamomeus--
111CORTINARIACEAECortinarius collinitus--
112CORTINARIACEAECortinarius fulgens--
113CORTINARIACEAEInocybe fastigiata--
114CORTINARIACEAERozites caperata--
115RHODOPHYLLACEAERhodophyllus lividusAgaricus sinuatus, Entoloma lividum-
116RHODOPHYLLACEAERhodophyllus clypeatusEntoloma clypeatum-
117RHODOPHYLLACEAEClitopilus prunulus-nicoreţi, nicorete, sălcioare
118PAXILLACEAEPaxillus involutus--
119GOMPHIDIACEAEGomphidius rutilusGomphidius viscidus-
120BOLETACEAESuillus grevilleiBoletus elegans-
121BOLETACEAESuillus luteusBoletus luteusturta vacii, văcuţe.
122BOLETACEAEXerocomus badiusBoletus badius-
123BOLETACEAEBoletus edulis-hrib, mânătarcă, burete, hrighi, mitarcă pietroasă, nitarcă, pâinea pădurii, mitarcă roşie, pitoancă.
124BOLETACEAEBoletus aereus--
125BOLETACEAEBoletus satanas-hrib ţigănesc, burete roşu, buretele dracului.
126BOLETACEAEBoletus appendiculatus--
127BOLETACEAEBoletus luridus-chitarcă, pitarcă, mitarcă grasă.
128BOLETACEAEBoletus pachypusB. calopus-
129BOLETACEAEBoletus sanguineus-bureţi de stejar
130BOLETACEAEBoletus rufus-chitarcă, chitărcuţă, chituşcă, mânătarcă roşie, pitarcă portocalie
131BOLETACEAEBoletus subtomentosus-buza caprei
132BOLETACEAELeccinum scabrumBoletus scaberchitarcă, pitarcă, burete de mesteacăn, mitarcă grasă, buretele călugăresc.
133STROBILOMYCETACEAEStrobilomyces floccopusBoletus strobilaceus, Strobilomyces strobilaceus-
134RUSSULACEAELactarius deliciosus-râşcov, roşcov, pita pădurii, lăptuci, bureţi dulci, pâinea pădurii, roşcovul de brad, râşcov de fag.
135RUSSULACEAELactarius torminosus-râşcov de mesteacăn, păruşei.
136RUSSULACEAELactarius piperatus-burete pipărat, iuţari, burete iute, iuţişori, bureţi albi, bureţi usturoşi, iuţani, burete lăptos, burete acru.
137RUSSULACEAELactarius rufus--
138RUSSULACEAELactarius volemus-râşcovel, pita vacii, râşcovi, râşcov lăptos, râşcov auriu, râşcov dulce, vineţică cu lapte, burete dulce, burete lăptos, burete roşu.
139RUSSULACEAELactarius scrobiculatus--
140RUSSULACEAERussula virescens-hulubiţe, hulubiţe pestriţe, golâmbiţe.
141RUSSULACEAERussula emetica-scuipatul dracului, stupitul satanei, vineţica focului, pâinişoară piperată.
142RUSSULACEAERussula foetens--
143RUSSULACEAERussula nigricans--
144RUSSULACEAERussula lepida--
145RUSSULACEAERussula vesta-vineţică.
146RUSSULACEAERussula alutacea-pâinişoară.
147RUSSULACEAERussula cyanoxantha-pâinişoare.
148RUSSULACEAERussula integra-vineţică, pâinişoare, pâinişoara cucului, nitărci, azimioare
149PHALLACEAEPhallus impudicusIthyphallus impudicusburete puturos
150LYCOPERDACEAECalvatia excipuliformisLycoperdon excipuliforme, L. saccatum-
151LYCOPERDACEAELasiosphaera giganteaCalvatia maxima, Bovista gigantea, Lycoperdon giganteum-
152LYCOPERDACEAELycoperdon perlatumL. gemmatum-
153LYCOPERDACEAELycoperdon pyriformeL. saccatum, L. gregarium-
154LYCOPERDACEAEBovista nigrescensLycoperdon nigrescens, Globaria nigrescens-
155GEASTRACEAEGeastrum fimbriatumGeaster fimbriatussteaua pământului.
156CALOSTOMATACEAEAstraeus hygrometricusGeaster hygrometricus-
157SCLERODERMATACEAEScleroderma aurantiumScleroderma vulgareburetele cerbilor
158NIDULARIACEAECyathus striatus-scafiţa.
159AURICULARIACEAEAuricularia mesenterica--
160AURICULARIACEAEAuricularia auriculaHirneola auricula-judae, Auricularea judaeurechea Iudei, burete de soc.
161TREMELLACEAEPseudohydnum gelatinosumTremellodon gelatinosumtremurici
162TREMELLACEAETremiscus helvelloidesGuepinia helvelloidesurechiuşă.
163TREMELLACEAETremella mesentericaTremella lutescens-
164DACRYOMYCETACEAECalocera viscosa--